Dimineata unei cesti de jazz
Fum se imprastie In camera pustie.
Peretii au cioburi negre
Lipite ca niste visuri funebre.
Daca ametesc acum
Tu vei stii;am sorbit din fum.
Ma uit la cartea neagra ca la un film...
...Cuvinte intregi se ineaca in cafea,si nu stim
Cat o sa mai reziste cerneala albastra
In lumea mea in care ingerii s-arunca de la fereastra.
Si e atat de liniste incat aud
Refrenul unei piese vechi si ma-nfund
Cad,si ma ratacesc in abisul jazzului
In aceea gaura neagra plina de placerile lui.
Si din ceasca cafenie
Buzele mele fura sarutarile cafelei
Rapind din ultimele guri
Cateva randuri imorale,cu aroma de struguri.
Simt mireasma intunericului
Cum ma invaluie usor,cu soaptele lui,
Afara e zi,dar in a mea camera
Noaptea unei carti e stapana.
Si stiu ca azi am sa fug departe
Cu suntele in mii de soapte
Pe un camp verde si lipsit ce nori
Intr-un loc de creta colorata si mii de culori.
As vrea sa pot patrunde usor
Printre coastele albe ale norilor
Iar noaptea tarziu,pe holul pustiu,sa nu ma sperii nicicand
La vederea lunii-rinichiul bolnav al cerului -tipand.
Ieri m-am simtit
De parca as fi inghitit
Un cer innourat
Dar azi am chef de iubit!
Cestile portocalii stau aruncate peste carti
Peste cartile care n-au mai incaput in alte parti
Si cu ultimii lor stropi amarui
Dau concerte de jazz:nimanui...
Dar eu le-aud,dar nu sunt atenta
Doar pisicuta mea,Biju`,se crede vedeta
Daramand tot ce-i sare-n cale
Stricand concertul cestilor sarmane
Strivindu-mi si mie
Sunetele din paginile imorale.
Sunete albastre
E o zi ca un camp auriu plin de praf.Si deja e prea tarziu pentru un apus de soare,dar eu il astept incurcata in cuvinte,ganduri..imagini.Iti amintesti de mine,cand vantul iti mangaie pielea?Daca toata viata mea s-ar concentra intr-o singura zi,atunci toate clipele acelea le-as petrece sarutandu-ti buzele,trecandu-mi usor varfurile degetelor deasupra pieptului tau cald.Amintirile ma rascolesc de ceva vreme.Toate imaginile dragi mie se rostogolesc in umbre pe tavanul galben. In ultimul timp simt o nevoie nefireasca sa stau inconjurata barbati.Ziua imi place merg prin diferite locuri,cu sticle de ceai dupa mine si o traista mov cu mp3-ul,telefonul,si portofelul albastru de piele plin cu jumatati nefolosite de bilete R.a.t.c.Micile mele "escapade" la mare,devin din ce in ce mai dese.Mai fac vizite scurte catorva prieteni care nu si-au luat "zborul" prin tara,in aceasta vacanta,profitand de ocazie incep sa depanez amintiri.Seara ma cufund in discutii pe mess.Fac multe lucruri,in general mi se intampla multe lucruri.Ca toate vacantele de altfel,si aceasta are un parfum deosebit.Miroase a flori de camp si-a muzica.Azi noapte a fost bizar.Simteam ca in camera e o femeie sau mai bine zis o stafie.Am speriat-o pe varamea si pe mama care n-au inchis un ochi toata noapte in timp ce eu aveam halucinatii,vazand tot felul de forme albe miscandu-se in diferite coleturi ale camerei.Cel mai ciudat e faptul ca,in noapte aceea nu bausem nimic.Am stat intinsa in pat pana la 3 dimineata,cu sticlele de vin alb sigilate langa patul meu.* De ceva timp,privesc des norii si am senzatia ca soarele e gelos.Si imi e dor...imi e tare dor de clipele in care alergam in lanul auriu,de mana cu tine.De mana cu el.Au trecut cateva zile.Eu simt ca au trecut ani.Ani de cand am visat ca noi doi alergam asa.Seara,cand privesc lanul verde de porumb,vad copilaria alergand deasupra lui.Agatandu-se de varfurile norilor.Mi-am dat seama ca intre mine si el,acolo,sta ceva ce eu am spart de mult.Poate prietenia.Dar,sufletul meu stie,chiar daca trupul minte.El stie ca odata vom alerga impreuna prin lanul auriu de grau,asa ca in visele mele.Ca ma vei tine strans de mana si vei simti sudoarea palmei mele.Ne vom amesteca in soapte,topindu-ne intr-o imbratisare...Mi-ar dori atat de mult sa se intample totul acum.Ani vor trece,si poate ca daca voi alerga inapoi la tine,nu ma vei recunoaste.Poate atunci voi pierde toata roua din prospetimea adolescentei mele.Imi e teama ca vei simti si tu atunci...ca timpul pe care-l pretuiesti acum..a trecut!Imi e teama sa treaca timpul si sa pierd candva tot ce am mai frumos acum.Ma duc sa citesc...si voi lasa din nou fiecare sunet,fiecare litera si imagine,sa se lege de amintirea chipului tau.
Marionete incoltite
Si era o zi super calduroasa de vara(ca toate de altfel).Pe mare,valuri nebune alergau in vesminte verzi.Nisipul frigea talpile turistilor.Soarele ardea ca in Sahara.Si nu era nici un nor care sa prevesteasca picaturile racoritoare ale ploii.Si eram intinsa pe nisip,cu trupul la soare si privirea aruncata undeva pe mare/.../Si ma gandeam la haosul din vietiile noastre.Si la sensul a tot ceea ce ni se intampla zilnic.Se intampla sa i-au 42,si sa cobor la a 3 statie.In jurul meu,roiesc trantori si albine mega-extra-active.Sunt doua extreme.Si aud mereu oameni care se plang;oameni care sufera;oameni care nu cred in nimic dar si oameni care cred ca viata e very very pink.God,se rotesc atatea vorbe fara rost in jurul meu si atata lume care uneori se razvrateste degeaba.Spun,ca nu suntem responsabili....dar suntem,suntem chiar prea mult.Suntem gazdele propriei noastre vieti.Si impreuna suntem gazdele vietii.Sa incercam sa fim o gazda buna.Nu stiu ce e dincolo,dar nu poate fi ceva bun.Diavolul sta in pragul usiiLe spune tuturor cum sa-si traiasca vietileInvartindu-se pe autostrada fiecarei zileNe fura visele si,nu vrem sa credem ca e vina luiRamanem uneori atat de singuri aici,In acest spatiu infinit pe care-l numim lumeCaci ceva mai presus de noi reuseste sa ne fureViata cea adevarata,lasandu-ne pustiiti.Credem mereu c-a fost vina lumiiSi ca,de cate ori cazi e vina celorlalti Ca nu poti sa te ridici.Continui sa crezi ca realitatea e ceea ce e normal;Daca dincolo tot vei fi doar un muritor banalSparge in aceasta viata orice bariera din fata taOrice te opreste sa mergi linistit pe calea Unde-ti dorm visele indepliniteSi totul e frumos,asa cum trebuie sa fie.Si degeaba,sunt oameni care se cred expertiIn capitolul "lume",n-are nici un sensNimeni nu stie nimic din ce inseamna sa traiestiDar toti stiu ce inseamna sa mori;si iar dam gresCrezand ca exista oameni mai buni ca altiLa scoala vietii,unde de fapt nu exista limiteSi unde oricine poate iubi cat de mult poateUnde libertatea inseamna mai mult decat nebunieSi viata mai mult decat libertate.Totul se invarte in jurul puteriiDar nimenii nu poate sa domine dragosteaToti cred ca detin controlul asupra vietiiDar destinul,e mereu imprevizibil,si greaMai e de luat decizia,in a te schimba totalSi a-i privi pe ceilalti in mod egal. Suntem atat de responsabili fata de viataCadem de atatea ori si nu ne putem ridica Intrebandu-ne ce e locul pe care-l numim casa?Privim mereu spre lucrurile care ne lipsescSi niciodata spre ce avem;mintile noastre pacatuiesc.Sterge-ti sufletul de praful pacatului lumescSi daca poti,da-ti seama cat de mult oamenii gresesc.http://www.youtube.com/watch?v=9jQEnt8aJ84
Si...eram noi
Stii ce mare este dorul dorului meu de tine Luia? :X
Luia,luiu,luy,blonda,iza...doar "ceva" din poreclele blondei mele care acum umbla prin coclauri in Italia.Mai tii minte?Noi doua.Spaima profei de mate intra 5 si a 6;intr-a 7 profu` ne muta impreuna de buna voie si nesilit de nimeni :X (doar ne iubeste nu?).Paaaaii...prostii noi am facut destule(chiar prea multe,dar asta-i alta poveste).Si mai tii minte tu,mai blondo,cand iti placea de tipu` ala care acum zici ca are freza funky(care da mai degraba spre girls decat spre boys)..(as povesti dar e looongg stoorrryy) ...si mai tii minte tu cand ne-a dat afara diriga de la dirigentie ca eram machiate? am stat o ora pe hol,si radeam de ziceai c-am scapat de la spitalu` 9( dar si asta e un long story)...siiiii...ultimul test la franceza blondo :)) yo :"fataaa,cum se zice la 50...? :-s faattaa" tu: ~ceva ce n-am inteles :)) ~ profa: "diaaanaaa,minus un punct!"...siii mai tii minte tu ce frumoasa era ora de civica?>:) :)) > si pe calea asta,dragul meu prof tibi,sa stii ca noi nu faceam asta "intentionat" adica...:)) acum sa-ti zic pe bune(chiar daca ma dezoseaza blonda:-s ) : despre orice vorbeam noi sau u...noi ne gandeam la chestii nu tocmai ortodoxe ;;) orice-ar fi :x iti iubim ora! >:D<
Assaaa si mai era o faza la civica : profu: "si de ce origine e prietenul lui Mayte`? " eu:" sunt iubiti dom profesoorrr! " profu" diana...fiecare vorbeste despre ce-i lipseste" =)))=)) lol.........deci sa moara yo de eram atenta atunci (prin spatiul ala mare si albastru cu picatele..ca de obicei! *.* )
Siiiii....blondo..veneam(s-am sa mai vin offff couuurseee :X` ) la tine,si papam(ca doar suntem in crestere! ) si....vorbeam,barfeam(tipic girls ) siiii... visam si etc etc..
Deci,au fost(si vor fi) super multe faze.faze % nicE :X
Si blondo...e tarziu.Sunt de ceva zile la mare si parca mi-e dor de casa.( dar e doar o aparenta psihica>daca exista asa ceva< ...) siii...acum sunt singura.Azi am trecut pe langa Nadir si nu ne-am salutat.Da muzica la maxim si uneori cand ne intalnim prin bloc,uneori ma priveste super-fix si ma enerveaza.Parca mi-ar citi jurnalul intim.Uite,acum apune soarele.Sau a apus de vreo` doua ore.Azi marea a fost prea linistita.Imi era frica sa ma scufund.Parca acolo erau lacrimi,nu apa.
Ti-am strans cateva scoici,dar esti departe si le-am lasat acolo;la capatul staiunii."Zmeul" de la Vama Veche e data pe "repeat"/.../ si-mi aminteste de toate acestea si de multe altele.Orasul e doarme cand de abia acum trebuia sa rada.Sa rada de veselia tinerilor.Sa planga cu ei.Sunt niste norii albastrii pe un cer portocaliu.Ma privesc.Ii privesc si eu.Pozele amintirilor din trecut ruleaza in mintea mea.Dar le vad in suflet.Acum plec.Vreau sa ma imbat cu puful piersicilor.
Si acum te las.Noapte buna!Orasul e linistit.Imi e prea dor de tine.
Miroase a vara!
Ma gandesc la ea.Nici nu stiu daca ne-am certat,sau pur si simplu e doar o faza trecatoare."Ne trebuie o pauza".Prieteniile i-au si ele pauze?Poate ca si iubirea simte uneori nevoia sa leneveasca pe un sezlong cu o sticla de Beck's in mana/.../
Zilele astea am muscat din vara dar,parca nimic numai este cum era odata.Imi amintesc ca,fiecare inceput de vara il primeam cu emotie in suflet si cu un minunat sentiment al imprevizibilului de insoteste fiecare clipa de vacanta.Vroiam intotdeauna sa fac atat de mult lucruri...imi propuneam sa citesc,sa calatoresc,sa-mi fac prieteni noi si sa ma distrez"maxim".Insa de cate ori luam o carte in mana,ma blocam efectiv si intotdeauna o lasam pe mai tarziu(poate si din cauza ca,cartile"copilariei" nu m-au atras niciodata cu adevarat).Toate verile incepeau si se terminau la fel in sensul ca,toate erau alcatuite din emotii,trairi,sentimente,oameni,lucruri simple...
Desi mereu fiecare dintre aceste lucruri,era nou venit in viata mea.Imi petreceam vacantele la Piatra Neamt,Suceava...in diferite locuri din moldova si nu numai.Insa cele mai frumoase clipe au fost intotdeauna cele in care stateam la hotelul Parc,impreuna cu unchiul meu si baietii de la liceul sportiv atunci cand acestia aveau antrenament.Verile mele erau simple,dar totusi pline.
As da orice,ca vara aceasta sa treaca greu...sa am timp sa ma bucur de tot.Sa mi se intample atatea lucruri ca sa nu-mi ajunga un roman intreg sa le povestesc!
Zilele astea le-am petrecut cu Diana...prietena mea blonda ^^ pe care am senzatia ca o cunosc de-o viata desi,prima noastra "intalnire" a fost intr-una din zilele din vacanta intersemestriala.
Am fost de cateva ori la mare.Marea mea,iubita mea mare...ce dor imi era de ea!
Ieri,am furat o ora din timpul lui,ca sa ma duca sa ma ratacesc printre valuri.Si am facut poze.Mie.Lui.Lor.Plaja.Nisip.Soare.Bar. As putea sa scot un album intreg de vacanta,cu poze artistice,cu valuri,nisip si oameni si eu.Am facut atatea poze.Si am sa mai fac,caci stiu c-am sa plec din nou,undeva departe.Iar am sa fug de ei si de iubire.Dar o sa-mi fie dor s-am sa ma intorc inainte sa ma gaseasca.
Pff!..am inceput sa citesc"Douasprezece povestiri calatoare" de G.G.Marquez...desi initial,sunt atrasa de alte carti:romane de dragoste,jurnale,carti despre crime si calatorii.In cartea asta,se regaseste oarecum un pic din fiecare....din unele un pic mai mult.
Ah! Si mai e ceva:
Azi,8 iulie,simt ca ma usuc de dorul unui robotel mic si dulce!Ma intreb,de ce atunci cand iubesti pe cineva mult,mult de tot,esti parca tot mai departe de aceea persoana...e trist!
Si iar...visam cum il sarut,iar apoi,amortita de placere,ii cad in brate.
Soapte...
Sunt departe de lumina chipului tauSi vreau sa-ti sarut pleoapele mereuCu soapte.Pe buze sa-ti picur fericire...Si zambet,si tot ce inseamna frumuseteOdata,nu peste mult timp,euIti voi simti trupul cald lipit de al meuVoi simti cum curg in centrul raiuluiPlutind in continuu pe aripile vantului.Candva,vom schimba totulVoi incepe sa-ti sarut buzele...paradisulSe va prabusi peste mineSi stiu ca te vei simti la fel de bine.Sunt plecata mereu si mult.Ca o pasare calatoareNoaptea adorm tarziu,cu zgomot de motoareSi pescarusii ma trezesc devreme din betia viselorM-ai imbatat in vis cu un sarut.Asa cum aroma valurilorImbata uneori scoicile.In noptile acelea lungi si calduroaseDe vara tarzie.Mi-e dor de tine.Stii prea bine.Si...visez ca te i-au in brateSi incet iti sarut buzele...Apoi trupurile noastre se unesc Se unesc acolo...pe malul unui lacSi...e atat de frumos...incat mai vreau odataNici un vis n-a mai fost vreodataAsa cum este el.Si parca e atat de realIncat il simt cu totul,imi daruiesc si sufletulSi te simt acolo.Atat de aproapeSpune-mi...cand ne vom uni in soapte?
